Brâna Mare a Coştilei 1A
5,00/5 (1 vot)




1416 vizualizări


  • Descriere
  • Poze (1)
  • Jurnale/Parcurgeri (44)
  • Comentarii (0)
adăugat de Ad Min la data de 01.10.2014
editat de Ad Rian la data de 17.04.2017

Caracteristici generale


Grad clasic: 1A
Tip: Traseu alpin

 Sursa foto: Rupi 
Durată parcurgere: 4 ore
Stâncă:
Calitate asigurări:
Nr asigurări:
Privelişte:
Frecventat:

Sumar

Traseu medaliatCopaciIarbăLanţ/Cablu

Descriere traseu

Pe un parcurs care cu excepţia unei mari discontinuităţi - din dreptul Văii Mălinului - se desfăşoară continuu, Brâul Mare al Coştilei străbate de la un capăt la altul întregul abrupt al Coştilei - din Valea Albă în Valea Priponului - oferind, în cursul unui drum ce nu depăşeşte 3-4 ore şi care se menţine în permanenţă la peste 2000 m altitudine (altitudinea maximă 2.421 m, deasupra Crestei „La Pietriş"), cea mai cuprinzătoare imagine de ansamblu a masivului.

Din Valea Albă, Brâul Mare al Coştilei, care este precedat la intrare de un prag stâncos, urcă spre N-NE, pe sub Peretele Brânei, al cărui zid se conturează tot mai puternic pe măsură ce ne apropiem de Creasta Văii Albe, traversează după un scurt interval albia pietroasă a Vâlcelului Brânei, iar după ce trece peste o muchie înierbată, se strecoară printr-un ocol larg, pe sub surplombele primei mari concavităţi, de pe desfăşurarea acestui perete, denumită Blidul de sub Streaşină.

În continuare, Brâul Coştilei trece foarte curând pe la baza Muchiei Blidului Uriaşilor.

După un parcurs scurt brâul se îngustează vizibil, prezentând o ruptură pe o porţiune de 3-4 m, după care iese în amfiteatrul larg al Blidului Uriaşilor, de unde începe să coboare uşor, iar cu puţin înainte de a traversa bolovănişul îngrămădit pe linia de scurgere a Vâlcelului Blidului lasă în stânga platforma de pătrundere pe traseul Faţa Nord-Estică a Blidului Uriaşilor.

De aici, atinge foarte curând talvegul vâlcelului, care se confundă cu însăşi linia de escaladă a Hornului din Blidul Uriaşilor, despicătură puternică, săpată în conglomerate şi blocată de mari surplombe.

Din talvegul Blidului urcăm către dreapta, până când depăşim punctul de pătrundere în Hornul din Blidul Uriaşilor; după cca. 25 m în dreapta şi paralel cu acest horn, se conturează Muchia Hornului din Blidul Uriaşilor.

Trecând pe malul opus al Vâlcelului Blidului, hăţaşul urcă continuu, ajungând sub Fisura Sudică din Blidul Uriaşilor.

La aproximativ 40 m în dreapta intrării pe traseul precedent, de-a lungul unei plăci verticale, complet spălată şi de o culoare vânătă-cenuşie, identificăm Traseul Tavanelor din Peretele Brinei.

La mică distanţă de acest traseu, brâul iese într-o zonă în care peretele este mai adâncit şi unde putem observa cu uşurinţă o fisură care-l spintecă vertical; aceasta prezintă în partea finală o surplombă de culoare ruginie, care punctează linia traseului Fisurii din Santinela Blidului.

După un parcurs scurt, hăţaşul se abate, printr-o schimbare bruscă de direcţie, către stânga, trece pe la baza Muchiei din Santinela Blidului şi pătrunde în deschiderea largă, semicirculară, a Găvanului Mare. Înaintând în incinta acestuia cca. 25 m, observăm pe stânga o fisură foarte deschisă, care constituie linia traseului Muchiei din Găvanul Mare.

La cca. 25 m în dreapta traseului de mai sus (cum privim spre perete) se situează intrarea pe Fisura din Peretele Găvanului Mare (Traseul Central).

După ce părăsim Găvanul Mare, a patra concavitate adâncă pe care o întâlnim, începând din Valea Albă, hăţaşul traversează coama ce desparte Găvanul Mare de intrândul următor, denumit Găvanul Mic sau Găvanul de Sus. Partea superioară a acestuia formează un perete foarte accidentat şi cu roca friabilă, pe faţa căruia urcă Traseul Viespilor din Găvanul Mic.

În zona Găvanului Mic ia sfârşit escalada traseelor Fisura Verde, Traseul Soldat Erou Eftimie Croitoru. După Găvanul Mic, brâul se lărgeşte mult, ajunge curând pe linia de cumpănă a Crestei Văii Albe (unde ia sfârşit traseul Fisurii Roşii).

În acest punct Peretele Brânei culminează cu turnul înalt, de conglomerate, denumit Stânca lui Gelepeanu. Pe faţa sudică a acestui turn se desfăşoară Traseul Moş Gelepeanu.

Din dreptul Stâncii lui Gelepeanu, brâul se abate către N-NV şi traversează în lung amfiteatrul de obârşie al Văii Coştila, lăsând în stânga un al doilea horn ce face legătura cu platoul, şi anume Hornul Mare, pe sub care trece după ce intersectează două mici vâlcele, iar după un parcurs aproape orizontal ajunge în dreptul crestei „La Pietriş", de sub care se desprinde spre est Creasta Coştila-Gălbinele.

Imediat după Creasta „La Pietriş", apare în dreapta obârşia Hornului Coamei, dincolo de care se desprinde, către NE, Coama Umărului Gălbinelelor.

Din acest punct brâul începe să coboare, traversează curând firele Văii Scoruşilor şi pătrunde în vasta deschidere a Văii Mălinului, în dreptul căreia formează prima şi singura mare discontinuitate de pe parcurs.

Pentru a reintra pe traseu coborâm spre dreapta, cca. 70-80 m, un povârniş înierbat, până în firul Văii Mălinului. Pe malul opus (stânga văii), deasupra unei mari rupturi de pantă cu roca de o nuanţă ruginie, brâul reapare urcând în diagonală spre dreapta. Este montat de asemenea şi un cablu metalic pentru a facilita trecerea.

De îndată ce parăseşte faţa Văii Mălinului, brâul îşi schimbă brusc direcţia, îndreptându-se către V-NV, lasă în stânga hornul firului principal al Văii Ţapului şi se strecoară pe sub coama cuprinsă între Valea Ţapului şi firele superioare ale Văii Urzicii, denumită Colţul Brânei. De aici trece în coborâş continuu şi uşor pe sub Vâlcelul Lespezilor Urzicii - în dreptul căruia micile şuvoaie ce curg printre stânci formează la baza peretelui câteva găvane cu apă aproape permanentă şi intersectează curând firul principal al Văii Urzicii. Trecând pe malul opus, brâul se transformă pe o porţiune de cca. 12 m într-o platformă stâncoasă şi îngustă (Puntea Urzicii), ce se strecoară pe sub o boltă surplombantă şi pe deasupra adâncului canion al văii, iar după ce traversează doi mici afluenţi ai Văii Urzicii, urcă uşor în portiţa care marchează linia de cumpănă dintre această vale şi Valea Caprelor, la baza traseului Colţului Crăpat.

Din acest punct străbate, în continuare, o zonă tot mai puţin sălbatică, intersectează Valea Caprelor şi ia sfârşit în Valea Priponului, pe coastele căreia se despleteşte în mici ramuri. Pe malul opus distingem spintecătura adâncă a fisurii din Peretele Priponului.

Trasee de legătură

1.      Urcând firul Văii Priponului, ajungem după cca. 1 oră pe platou, de unde, ocolind pe deasupra firele de obârşie şi orientându-ne spre est, întâlnim după cca. 20 min drumul Babele-Omul.

2.     Poteca Văii Priponului, urmată în jos, ajunge în cca. 45 min în Valea Cerbului, de unde putem să urcăm la cabana Omul sau să coborâm prin Poiana Coştilei la Buşteni.

Surse informaţii
Bucegi Turism Alpinism, Ed a 2-a, rev. şi adăugită - Emilian Cristea, Nicolae Dimitriu, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1964 
Munţii Bucegi Drumeţie Alpinism Schi - Walter Kargel, Bel Alpin, Bucureşti, 2000

Poze


Sursa foto: Rupi

Descoperă detalii despre acest traseu de la cei care l-­au parcurs


Jurnale


  • 06.07.2016  Rupi, Florin R.
  • 31.08.2013  Catalin Oprea, Cristina Tudor
  • 20.10.2012  Daniel Toader
  • 15.11.2008  Eugen, Paul Vlădescu, Marian etc.

Sursa foto: Rupi

Useri care au parcurs traseul


Sherpa Scufi - 09.07.2017, Vara
Scufita  - 09.07.2017, Vara
Sherpa Scufi - 25.06.2017, Vara
Scufita  - 25.06.2017, Vara
Sherpa Scufi - 20.06.2017, Vara
Sherpa Scufi - 28.08.2016, Vara
Andrei Badea - 31.08.2014, Vara
Victor Anica - 06.07.2014, Vara
Andrei Badea - 06.07.2014, Vara
Ad Rian - 25.08.2012
LauraB - 25.08.2012
Andrei Badea - 25.08.2012
Cristian Popescu - 01.01.1900

Hartă



Echipament


Sursa foto: Rupi

Comentarii




Trasee parcurse recent în Coştila